Vizita de astazi de la Muzeul de arta m-a impresionat. Expozitia permamenta contine o sumedenie de lucrari pe care daca m-ai fin intrebat le-as fi considerat cel putin pe la Muzeul de arta din Bucuresti daca nu Luvru sau altundeva.
Pornind pe la inceputul amiezii catre Muzeu cu gandul sa vedem expozitia de pausi ale Teatrului Puck (care ne-a incantat si pe noi cei mari cu povestea Alba ca Zapada acum mai bine de o luna), ca premiu pentru faptul ca Eli a fost suficient de cuminte astfel incat sa primeasca o recompensa pe saptamana aceasta, am ajuns in cele din urma si la expozitia permanenta de la etajul unu al palatului care gazduieste Muzeul.
Printre artistii gazduiti cei mai de seama sunt Stefan Luchian, Nicolae Grigorescu si Nicolae Tonitza.
Am vazut cu aceasta ocazie in realitate lucrari pe care si acuma mi le aduc aminte din cartile gimnaziului: Carul cu boi, Ciobanita, etc,sau de Luchian: Natura moarta, Garoafe, Crizanteme.
E interesant sa vezi transpus in realitate ceva ce la un moment dat ti se parea atat de departe, de imposibil de atins.
Ne-am plimbat printre tablouri intr-o liniste perturbata doar de scartaitul parchetului sub apasarea pasilor nostrii.
Ai putea zice ca aceste parchete sunt special concepute pentru Muzee (cele nu prea aglomerate de vizitatori) pentru a le permite supraveghetoarelor sa te urmareasca mai discret de la distanta, prin ascultarea scartaitului.
In fine, daca tot este sa fiu la moment de rememorare , acelasi scartait il avea si parchetul Muzeului de arta din Timisoara copilariei mele cand in clasa a doua impreuna cu colegii de clasa supravegheati de tovarasa (pe atunci) invatatoare am vizitat o expozitie despre modul de viata al strabunilor din neolitic, paleolitic, etc. Intr-una din sali era expusa si o macheta de avion si fugitiv, am pus mana pe elicea lui. Posibil sa fi pus mana de mai multe ori pe ea, in imensa curiozitate care ma cuprinsese, caci a doua zi am fost criticat pentru neascultare.
Critica cu efectele ei, iar bataia cu liniarul la de'ste cu ale ei ;-)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu